TOATE MI SE ÎNTÂMPLĂ NUMAI MIE

Toate. Mi. Se. Întâmplă. Numai. Mie!!! Universul are un hobby: Eu.
Sunt un fel de Netflix personalizat, în care toate episoadele documentarului sunt despre ghinion și rateuri cu public.

Când se-mpiedică cineva ca prostu-n tramvai? Când acel cineva sunt Eu.
Dacă bate vântul și zboară bikineii lui nevastă-mea de pe balcon exact pe parbrizul mașinii poliției? Eu, i-am scăpat.
Cine se pătează pe șlițul pantalonilor de costum cu apă de la robinet, înainte să intre întârziat în sala de ședințe? Eu.
Când se varsă cafeaua pe singura cămașă albă, în singura zi cu ședință, în singura viață pe care o trăiesc? Ați ghicit: tot Eu.

Toate mi se întâmplă numai mie pentru că Eu sunt Alesul!… Ghinionului.
M-a uns cu uleiul ars al întâmplării nefericite și m-a abandonat într-o lume unde Wi-Fi-ul pică fix când dai „Trimite” la un mail important.
Am semnat un contract pe viață cu Neșansa S.R.L., cu clauză de exclusivitate și bonus de dezamăgire lunară.

Merg pe stradă și se prăbușește cerul. Nu de dramă apocaliptică, ci de râs. De mine.
Am o față care provoacă fenomene meteorologice spontane și telefoane în buzunar care se autoconectează la boxa vecinului.
De fiecare dată când spun „n-are ce să meargă mai rău” — Universul, acest stand-up comedian cosmic, îmi răspunde:
„Ține-mi puțin berea. Și îți arăt că se poate și mai rău .”

Toate mi se întâmplă numai mie, iar ceilalți trăiesc în reclame la apă plată.
Zâmbesc fără motiv, li se așază părul singur, li se înroșește vinul în pahar fără pic de oxidare existențială. Eu, în schimb, beau apă și mă înec cu ea.
Dacă îmi iau bilet de avion, se schimbă clima. Dacă merg la mare, vine ploaia și la munte iese soarele.

Toate mi se întâmplă mie pentru că port un magnet invizibil de situații caraghios-dureroase.
Mă-ntreabă lumea de ce n-am scris o carte. Răspuns: trăiesc în ea!
Genul de roman în care autorul fuge pe peron după avion dar e tras în jos de propria geantă plină cu șuruburile de fontă ale vieții.

Și totuși…
Poate că toate mi se întâmplă mie pentru că altfel… n-aș fi interesant.
Sunt un protagonist tragicomico-surrealist, cu mustăți de metaforă și sprâncene de hiperbolă. Un erou ratat, dar cu stil.
Cu eșecuri impecabil montate, colorate cu filtre de Kafka și învelite în hârtie igienică de lux.

La final, când am să mor (probabil după ce voi fi confundat cu bagaj pierdut în aeroportul vieții), pe crucea mea va scrie:

„TOATE I S-AU ÎNTÂMPLAT. NUMAI LUI. ȘI NU A TĂCUT NICIODATĂ DESPRE ASTA.”