Yamnay, lupul de bronz 2

You Called… The Spirit Wolves Answered | Shamanic Chant

2. Frăția Lupului de Bronz

Adulmecă, ca o căpetenie de haită, mirosul din tabăra dușmanului, adus de vântul sângeriu al apusului stepei, de la o cale de cinci aruncături de suliță. Mirosul venea dinspre miazănoapte, purtat peste iarba stepei. Foc. Cai. Fum de balegă uscată. Oameni. Bronz încălzit de palmă. Piele de fiară udă de sudoare și sânge vechi.

Mirosul Clanului Zdrobitorilor de Țeste.

Apa trupului îi șiroia pe piept.

Așteptă întâiul urlet al lupilor, după ce soarele se ascunse și stelele se iviră pe adâncul negru al cerului.

Frații lui zăceau legați într-un țarc. Trei santinele stăteau de veghe la intrare. Dormeau rezemate una de alta, cu sulițele căzute din mâini.

Yamnay veni din partea în care vântul bătea spre el.

La doi pași, se uni cu pământul, topindu-se în iarbă.

La un pas țâșni cu lama care sorbea viața.

Duhul Lupului îi călăuzea mâna. Lama din mâna stângă mușcă beregata primului. În aceeași clipă, își înfipse dinții în gâtul celui din mijloc, ca un lup turbat. Iar mâna dreaptă astupă gura ultimului în timp ce bronzul trecea deja prin gâtul lui. Acesta abia apucă să deschidă ochii.

Trei bătăi de inimă.

Trei suflete trimise la Nuncar.

Niciun strigăt. Doar horcăitul scurt al sângelui.

Apoi tăie legăturile fraților săi. Îi cercetă pe fiecare. Trei nu mai aveau suflare.

Ceilalți luară pumnalele, topoarele și sulițele santinelelor.

Umbre printre umbre.

Se strecurară prin tabără ca moartea prin iarba înaltă.

Cei ce dormeau nu se mai treziră. Cei ce vegheau nu mai apucară să strige. Toți cei care nu dormeau în căruțe sau în corturi au fost trimiși la zei. Rapid. Tăcut. Ca un suspin.

Au luat toate armele pe care le-au găsit.

La țarcul cailor, Yamnay căută armăsarul care stăpânea herghelia.
Calul îl privi lung, cu ochi sălbatici. Yamnay își lipi palma de grumazul fierbinte. Animalul fremătă, dar nu se trase înapoi.

— Tu ești fratele meu cu picioare lungi, șopti Yamnay. Astăzi ne vom întrece cu vântul împreună.

Știa că ceilalți cai aveau să-și urmeze stăpânul.

Burul, Konsay, Elkyr, Urgoy și Gunar încălecară și ei.

Își întoarseră privirile o singură dată.

Trei frați rămăseseră în urmă.

Nu-i luară.

Morții nu mai aveau drum. Morții nu mai aveau datorii de plătit.

Drumul era al celor vii. Doar viii erau condamnați să continue zbaterea vieții.

Deschiseră îngrăditura.

Herghelia izbucni în noapte.

Copitele bătură pământul ca tunetul.

Șase oameni și două zeci de cai se pierdură spre soare-apune.

Când soarele ieși din pântecele pământului, se opriră.

Yamnay luase cu ei gazela pe care o vânase la ochiul de apă.

Când Soarele își începu galopul peste întinderea ierburilor, ridicară focul. Foamea le rodea măruntaiele, iar urma dușmanului rămăsese departe.

Pe chipurile lor stăruiau istovirea, dar și bucuria. Bucuria celor ce încă purtau suflarea în piept. A celor ce încă umblau pe pământul celor vii.

Carnea sfârâia deasupra focului. Mâncară fără vorbe. Oboseala le apăsa umerii. Viața le ardea din nou în ochi.

Burul se ridică.

Privi spre soare.

Apoi spre Yamnay.

— Yamnay, ascultă-mi vorbele! zise Burul. Clanul Lupului de Stepă ne-a alungat, dându-ne morții. Tu ne-ai smuls din mâna morții. În această dimineață, în fața soarelui și a zeului, Nuncar, Stăpânul Tinereții și al Colților, jur pe viața mea că te voi urma și după moarte, nu doar ca pe un frate al meu, ci ca pe căpetenia mea. Știu, am jurat în fața lui Nuncar loialitate Clanului Lupului de Stepă. Dar, cât timp sunt în afara clanului, îți jur loialitate ție, Yamnay, Lupul de Bronz! Din clipa asta merg pe urmele tale.

Jur încă o dată în fața Soarelui.

Jur încă o dată în fața lui Nuncar.

Dacă tu mergi, eu merg.

Dacă tu cazi, eu cad.

Dacă mori, numele tău merge cu mine dincolo.

Tu nu mai ești numai fratele meu.

Tu ești căpetenia mea!

Scoase de la brâu un pandantiv de bronz în chip de cap de lup.

Îl ridică în lumină.

— L-am luat de la căpetenia Clanului Zdrobitorilor de Țeste.

Rânji.

— Cu tot cu gât.

Își crestă brațul cu pumnalul.

Sângele îi curse pe palmă.

Yamnay făcu la fel.

Burul își strânse brațul de al lui Yamnay, ca o pecete tăcută între ei.

Sângele celor doi se amestecă.

— Așa vorbește viața, nu cuvântul! — încheie Burul.

Konsay veni al doilea.

— Frate Burul, vorba ta merge drept ca o săgeată. Așa simt și eu! Se întoarse către Yamnay:

— Jur că nu-mi întorc spatele către tine. Merg pe urma ta, cât zeii îmi vor da suflare.

Apoi Elkyr grăi și el:

— Cum bronzul mușcă lemnul, așa să mă muște blestemul dacă-mi calc jurământul față de Lupul de Bronz!

Urgoy:

— Soarele mă vede. Pământul mă ține. Focul îmi aude vorba. Dacă mint, să nu mai răsară zi pentru mine.

Gunar:

— Lupul nu întreabă iarba unde este cerbul. O adulmecă. Așa te-am adulmecat și eu pe tine, Lupule de Bronz.

Fiecare își crestă brațul. Fiecare își lăsă sângele peste sângele lui Yamnay.

Când ultimul îi dădu drumul, Yamnay rămase nemișcat.

Chipul îi era de piatră.

Dar pieptul îi bătea ca o tobă de război.

Nimeni, niciodată nu-i dăruise asemenea vorbe. Vorbele lor îi apăsau pieptul mai greu decât un topor. Nu știa unde să pună asemenea vorbe. Nimeni nu-l ridicase vreodată atât de sus.

Acum cinci oameni își puneau viața în mâna lui.

Își ridică ochii spre soare.

Palma, udă de apa lui, îi alunecă pe coada toporului. Clipi de trei ori. Își umezi buzele.

— Eu, Yamnay, fiul lui Yamna și al lui Nuncar, mă leg să fiu Lupul vostru de Bronz!

Soarele mă vede.

Pământul mă poartă.

Focul îmi aude vorba.

Dacă mint, să-mi uite numele copiii copiilor mei.

Jur pe oasele străbunilor mei!

Eu merg primul.

Eu mor primul.

Voi mânca ultimul. Căpetenia mănâncă ultima. Altfel nu-i căpetenie.

Lovitura care vine spre voi mă va găsi pe mine.

Sângele spală rușinea. Dar numai dacă este al tău. Sângele vostru este sângele meu.

Cât va bate inima în pieptul meu, nimeni nu vă va lua de lângă mine.

— Viața voastră este înaintea vieții mele!

Soarele urca peste stepă.

Șase lupi și douăzeci de cai se pierdură spre apus în stepa nemărginită.

Lupul de Bronz avea, în sfârșit, o haită.

(va urma)

oOo

Nomads of the Earth | Organic Progressive Trance Journey | Tribal Bass & Planetary Resonance