Drumul către pierzanie nu e o criză tehnologică,Nu e nici boală industrială, nici accident polemic,Nu e compus nici din defectuoasa noastră logică;E pavat cu suflete dezumanizate la nivel endemic. Suntem captivi ai unei curse nebunești de viteză,Și într-o zi ne vom izbi de limite, ca de un parapet,Ne vom spulbera atunci până la nivelul de … Continuă să citești Drumul către pierzanie

Diavolului s-ar putea să-i pese,Dar eu nu vreau să mă complic,Cu neandertalii cu telefon mobil;Pentru că el știe cum să-i apesePe neuronul ăla, ca ceaiul la plic,Pe leguma pane, de creier debil. Ei sunt cei mai ușor de manipulat,Dar sunt cei mai greu de convins,Că prostia te poate omorî cu zile;Înțelepciunea, însă, ne-a stimulat,Ca noi … Continuă să citești Diavolului s-ar putea să-i pese

S-a deschis un abis în lume, ca Hadesul adânc, negru,Dar suntem prea grăbiți, ocupați de propria imagine;Cineva să facă ceva, până nu o să ne-nghită funebru,Până ce rațiunea mai poate să ne scoată din funingine. Până când umanitatea dintre noi nu se va fi sfârșit de tot,Lumina nu s-a stins, iar istoria nu ne-a dat … Continuă să citești S-a deschis un abis în lume

Manipulează-mă cu grijă când o să mă expui,Căci eu sunt un bibelou fragil, din jad imperial,Un Buda cheluț și cu burtică, străveziu-verzui,Criticul sexului de ocazie din biroul managerial. Am grijă să nu rămâi gravidă cu sarcinile șefului,L-am sterilizat cu radiațiile ce emană din vitrină.Nu te crede acasă când te atinge ștampila edilului;Orice sarcină de serviciu … Continuă să citești Manipulează-mă cu grijă

Deasupra Europei de Est răsare soarele cel cu dinți,Cu furia unei nebunii pe care o crezusem pierdută,Un soare roșu, de care se temeau ai noștri părinți,Ce aparține acelei istorii ce a fost prea ușor uitată. Nu suntem echipați antiglonț și nu suntem imuni,Nu suntem chiar lipsiți de speranță, de apărare, darNu mai cred în miracole, … Continuă să citești Soarele cu dinți răsare

Am fugit amândoi de tineri din insula mitică Avalon,Căutând ceea ce credeam că ni se cuvine: mai mult!Aveam să aflăm, cu durere, că în lumea asta de silicon,„Mai mult” nu înseamnă și „mai bine”, ci doar tumult. Am ajuns pe țărmul dorit, dar fumul ne-a intrat în ochi,Ne-a orbit, să nu vedem dezolarea, valurile de … Continuă să citești Avalon

În țara orbilor, un chior este supremul împărat,Iar pinguinii se leagănă a lene și-a social, nene.Dar, din țara papagalilor, unii vulturi au emigrat;Pleșuvii au rămas, cu ciocul căscat și fără pene. S-au obișnuit să închidă ochii, să deschidă pliscul,Să ceară, să li se dea — nu contează, ei au „drepturi”.Votează pe cei ce promit că … Continuă să citești Pinguini, papagali și vulturi

Bine ai venit în interiorul mașinii de amintiri și vise reciclate!Aici, halucinația este mai profundă, depășește chiar realitatea,Atmosfera gotică eludează gravitația, iar feelingul e funebru;În două ore o să-ți treacă prin față toate momentele ruinate,Tristețea ce te purifică te mortifică și îți amplifică anxietatea,Culorile estompate, ce te îngheață, tind spre alb, gri sau negru. Frânturile … Continuă să citești Orologiul care devorează amintiri

De câte ori privesc spre tabloul cu vechea casă bântuită,În tablou se aprinde o lumină și apare o siluetă de om;Mă fixează cu privirea de dincolo de fereastra zăvorâtă,Mă îngheață un fior, ca o paralizie, un deja-vu simptom. Apoi dispare din cadrul ferestrei și apare tăcut lângă mine,Mă bate pe umăr ușor și arată la … Continuă să citești Fantoma din tablou

Așterne-mă precum seamănă agricultorul sămânța,Și acoperă-mă cu o pătură groasă, albă, de zăpadă,Dar nu mă pune-n mijlocul țarinei, nu sunt speranța;Ci aproape de margine, să simt ploaia ce o să cadă. Voi fi la fel de real ca grâul ce crește cu spicul în vânt,Și mă voi întoarce la tine pe masă, ca o pâine … Continuă să citești Așterne-mă precum sămânța