Senryū (precizare)

În urmă iluminării venite de la Yume, care mi-a explicat că iarna nu-i ca vara și nici Haiku-ul nu-i Senryū, vin cu o precizare de pe net:

„Senryū (川柳) este o formă de poezie scurtă japoneză care, deși structural identică cu haiku-ul, se concentrează pe natura umană și pe ironiile vieții cotidiene. În timp ce haiku-ul este adesea serios și centrat pe natură, senryū este considerat „vărul comic” al acestuia, fiind marcat de umor, satiră sau cinism. 

Caracteristici principale

Spre deosebire de alte forme poetice japoneze, senryū se distinge prin următoarele elemente:

• Structură: Constă în 17 silabe (sau morae), împărțite de obicei în trei versuri după modelul 5-7-5.
• Tematică: Subiectul central este omul, cu slăbiciunile, defectele și relațiile sale sociale.
• Absența Kigo: Nu necesită un kigo (cuvânt sezonier care să indice anotimpul), element obligatoriu în haiku-ul tradițional.
• Ton: Este adesea sarcastic, ironic sau chiar vulgar, oferind o perspectivă realistă asupra societății.”

Am realizat că sunt mai atras de senryū decât de haiku.