art by Kate Tova
Pentru că tu vibrezi când în jurul tău plutesc,
Înțelegi că magnetismul, și poate și agregarea,
Mă atrag mai aproape de ceea ce îmi doresc;
Prin forța gravitației eu ți-am auzit chemarea.
oOo
Iubita mea, în atomul acesta ești doar tu cu mine,
Două particule cuantice cu orizont necunoscut;
Acum o jumăte de veac tu mi-ai făcut un bine,
M-ai smuls de pe orbită atunci când te-ai născut.
oOo
De nu m-ai fi încărcat cu un impuls fotonic,
Și nu ți-aș fi clipit cu propria-mi radiație,
Cred că m-aș fi risipit, în mod foarte laconic,
Într-un prea minuscul spațiu, omis din ecuație.
oOo
De pe tărâmul acesta cuantic, unde am apărut,
Aș vrea ca un fascicul să poarte prin Univers,
Fuziunea noastră încinsă de la Zero Absolut;
Mesajul că iubirea e în atom, cât este și în vers.
oOo
Căci și dacă toată anti-materia ar face o implozie măiastră,
Și chiar Continuum-Spațiu-Timp nu ar mai putea migra,
O ‘Inseparabilitate Cuantică’ precum cea care este a noastră,
Nici chiar o masivă ‘Gaură Neagră’ nu ar putea dezintegra.
Albert Smith – Quantum Entanglement (Fresh Version)
Magnettor – Quantum Entanglement
Descoperă mai multe la DAMBLARIN: Pamflet, Caricatură, Miere și Venin
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Foarte faine versurile in timp si spatiu. Iar alegerile muzicale, de o „inseparabilitate cuantica” sunt misto tare! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană