CURTEA CU REPTILIENI

Am trăit să o aud și pe asta. Cea mai înaltă autoritate juridică din România, CCR, oferă cea mai eficientă protecție a crimei organizate în fața legii !

CCR, încă de la început a fost arma secretă a corupției instituționalizate. De câte ori s-a dorit să se demanteleze marea corupție prin legi noi, CCR s-a opus. Printr-o interpretare abuzivă a Constituției.

CCR a plesnit recent o concluzie juridică istorică, cu caracter obligatoriu: secretizarea averii demnitarilor, funcționarilor și rudelor lor.

A doua zi după primul tur, când Simion câștigase detașat 40% din voturi, am întâlnit o doctoriță, româncă, medic specialist cardiolog.

Era atât de afectată de faptul că diaspora votase majoritar împotriva Europei, încât părea bolnavă. Iar ceea ce mi-a spus, mă va bântui pentru multă vreme de acum încolo:

„Țara aia nu are leac ! Îmi este rușine că sunt româncă. Un singur lucru mă mai leagă de țara aia. Tatăl meu. Am să-l dezgrop și am să îl aduc aici !”

După turul doi, m-am lăsat purtat de euforie și mi-am spus că iată, până și un destin tragic ca al românilor, poate fi schimbat în bine.

Dar după gestul de o mojicie imorală incalificabilă, efectuat cu cinism și în disprețul Constituției, a Statului de Drept și a opiniei publice, gest efectuat cu nedisimulată grație de către Curtea Constituțională a României, am revenit cu convingere asupra topicului destinului tragic implacabil al românului.

Palma istorică dată Democrației, Statului de Drept și Luptei Anticorupție de către CCR, este mai gravă decât ascensiunea extremismului.

Fiindcă dacă instanța juridică (și deci morală) cea mai înaltă a țării este capabilă de un asemenea comportament mafiot, pe față, înseamnă că fibra națională este tarată genetic. Iar forma ei actuală reprezintă cumulul decadenței a câtorva secole de ‘selecție naturală’ din cadrul elitelor conducătoare. De la mica boierime la marea boierime, de la fanarioți la interbelici, de la nomenclatura comunistă la clasa politica post revoluție și până la CCR-ul de astăzi.

„Hei, hei, că nu-i rău, că-s mai hoț ca tatăl meu !”

Indiferent de evoluția lucrurilor în acest sens (decizia CCR nu poate fi contestată) rușinea națională va îmbrăca forma unui studiu de caz în democrațiile secolului al XXI-lea.

Jocul a fost bine gândit, cu mult înainte. CCR a apărat țara de Putin prin anularea unui scrutin în mod clar dovedit ca fiind viciat de interferențele rusești. Dar nu a mai aplicat același spirit justițiar când a fost vorba să o apere de propria lăcomie.

Având în vedere că Marian Enache, actualul președinte al CCR va ieși curând la pensie, a făcut un ultim gest de răsplătire a celor care l-au pus la robinetul cu bani și și-a ascuns vederii propria avere: 250.000 de euro pe an, venituri totale cumulate din indemnizația de la CCR, plus alte pensii speciale.

Acest ultim gest sper să fie gravat pe crucea lui și a celorlalți opt judecători de la Curtea Cu Reptilieni, monștrii rapace !

Beasto Blanco „Feed My Frankenstein” (Alice Cooper cover) Official Video