FUTELNIȚA ÎN ARDEAL

În această săptămână propun o trilogie a unor expresii specifice regionalismelor românești, adunate de pe net.
Vom deschide săptămâna cu Ardealul, vom continua cu Moldova și vom finaliza cu Oltenia.

„Futelniță”? Da! Știu unde v-a fugit mintea. Da’ nu-i cazul. E doar un regionalism ardelenesc pentru pat. Cum s-a ajuns la această denumire, plecând de la practica de zi cu zi? Eh, asta-i altă poveste…

Dacă ești „piscoș” (murdar), nu te-arunci direct în futelniță. Trebuie să te „primenești” (să te speli și să te aranjezi) înainte să te trântești în futelniță, să te „hodinești” (odihnești). Da’ dacă ești „mocicoș” (și mai murdar), trebuie să te bagi în „vană” (cadă), nu doar să te „cănești” (mânjești) pe față. Dacă ai o „pihă pă laibăr”, ai o scamă pe vestă.

În Ardeal, „musai” să încerci niște „clisă” (slănină) cu pălincă și să stângi tot cu o „badoagă” (doză) de bere, și-apoi să bagi niște „silvoiț” (dulceață de prune) la „foale” (burtă).

Ardeleanul este faimos pentru că poate comunica prin silabe de două cifre: NO NI MĂ LA EL. Ardeleanul vorbește prin silabe și expresii care au sens doar dacă ai răbdare.

Iată câteva expresii tipic ardelenești care dau gust la „bulionu de porodici” (sucul de roșii):

No, ie’ de-mbucă oarişce! = mănâncă ceva

Mâncă, că s-așa dăm la porci! = exemplu de evitare a risipei

No, hai în ‘lontru = haide înăuntru (în casă)

Nu tie desculța! = nu te descălţa (recomandat când nu ai odorizant în cameră)

Ie şi be’ de-acolea! = bea (când gazda te serveşte cu băutura)

Be mă! Să nu-ț’ mai zâc o dată! (ca să pot bea și eu cu tine)

Îț’ mai pui? = îţi mai pun? (mâncare/băutură)

No, deja vă duceț? = deja plecaţi?

No mai stai, unie’ tie grăbeşti? (graba nu e apreciată când musafirul e dorit)

Mai haidaț’ pâ la noi = mai veniţi în vizită

Da’ tu de-a cui ieşti? (ești întrebat chiar dacă ești un negru din Congo)

Mânci un blid de zamă? = mănânci o farfurie cu ciorbă?

Îț’ fac o ratotă? = îţi fac o papară?

Apăi hăpt aşe-i! = exact aşa este!

No hai ş-om mere! = hai să mergem!

Ai isprăvit? = ţi-ai terminat treaba? (de regulă, în gospodărie)

Îs bolund după tine! = sunt înnebunit după tine

Pântru o mândră ca tine, ţâpe dracii jar pă mine! = o modalitate ardelenească de a face un compliment unei fete

Bă, ce ocoş eşti! = ce deştept eşti! ( mustrare când te dai mare)

Du-tie tu muiere, nu tăt vorovi! = un fel de a-i spune soţiei să tacă

Mnira-s-ar lumea de tine! = un fel de (aproape) înjurătură

1. „Bă, fătucă, să nu te-mptiedici ca porcul în clop!”
2. „No, mă, să bagi cuțîtu-n slană, da să nu-l mânci!”
3. „Dă-i cioc cu ouu, da nu-l sparje, că-l folosâm duminică.”
4. „Nu te grăbdi, că șî timpu la noi are răbdare, ca vaca-n câmp.”
5. „Ia lingura, mă, șî nu băga nasu-n oală!”
6. „Bă, dacă vezi că mătura stă dejaba, nu te lua de ea, că-i pus-acol numa de fală.”
7. „No, mă, du-te șî fă treaba cum știi!”
8. „Să n-alergi după vânt, c-o să ptierz șî norocul, șî clopu.”
9. „Nu băga laba în stupu cu mniere că te-nțapă albina.”
10. „Bă, fătucă, să nu dorni cu uăchii deschiși șî să visăzi ce nu-i a tău.”
11. „No, mă, să nu te mniri dacă vaca zâmbește mai mult ca tine.”
12. „Tu ia pita, da dă-i norocului carne macră.”
13. „Nu batie cuiu cu pumnu, că șî curca tie râdie.”
14. „Mă, să nu te-mpedici de umbra ta, că altfel rîdie tătă ulița.”
15. „No, să nu spui tăt ce gândiești, că altfel gura-ți face figura.”
16. „Dacă vez ploaia, ia-o ca pă belșug, nu ca pă năcaz.”
17. „No, să nu fuji die vânt, că alfel te ptierzi die drum.”
18. „No, bă, să nu te grăbești cu zama, că graba strîcă treaba.”
19. „Bagă coasa-n brazdă, da nu te băga în povestea lu altu.”
20. „Să nu uiți că pita de ieri nu satură gura de azi.”
21. „Bă, fătucă, să nu te-mpedici die poalele niesufulcate.”
22. „Mă, să nu uiț să zâmbești la noroc, da la năcaz să nu te hizlești.”
23. „No, să știi că șî vântu are răbdare, ca noi cu porcul să să-ngrașe.”
24. „Bă, fătucă, să nu te sparii dacă găina îț zâmbește mai mult ca tată-to.”

Iată un glosar de regionalisme ardelenești „neaoșe” (autohtone):

-Amu – acum

–A se ciumurli – a-i fi greaţă

–A se hâi – a se răsturna (pe o parte)

-A se piscoşi – a se murdări

–A sudui – atunci când un ardelean începe „să suduie” ai face bine să păstrezi distanţa. Sinonimul acestei expresii este „a înjura”.

-A face ticăzănie – a face curăţenie

-A ţîpa – a arunca

-A se vuji – a se potrivi

–A se zbici – înseamnă a se usca

-Bagău – tutun

-Buiac – nebunatic, nechibzuit

–Beteag – înseamnă „bolnav” 

-Bistoş – sigur, cu siguranţă

–Bolund – aşa numesc ardelenii „nebunii”, însă nu în sensul medical al cuvântului  

-Chişchineu – năframă, batic

–Cinaş  – aranjat, dichisit, drăguţ

–Coleşă – aşa numesc ardelenii mămăliga

–Copârşeu – înseamnă sicriu sau coşciug

-Din iestan – din acest an

-De amuioan – din anul trecut

–Drojder – aşa sunt numiţi beţivii sau alcoolicii

-Fiteu – sobă (de gătit)

-Fideu – capac de oală

–Găluşte – sarmale

–Goz – gunoi.

–Hâd – urât.

–Horinca sau jinarsul – ţuica e atât de populară în Ardeal, încât are mai multe denumiri. 

-Ludău – dovleac

-Măştihoaie – mamă vitregă

–Mintenaş – atunci când un ardelean îţi spune „mintenaş” înseamnă că se grăbeşte, acesta fiind sinonimul ardelenesc al cuvântului „imediat”

-Movosin – violet 

–Nădragi – pantaloni

-Ni – uite, priveşte!

-Pleu – tablă

-Pontoş – punctual

–Porodici – roşie 

–Slobod – liber 

–Musai – neparat

–Oţâră – un pic, puțin 

-Târnaţ – prispă

–Zălud – zăpăcit

Ardeleanul, cu un zâmbet șmecher:
– No, mă, ai auzît tăte aste? No, apă du-te-n treaba ta cum știi, dar să țîi minte că răbdarea îi fala noastă, iară gluma-i untu pământului!