LUMEA CA O CURVĂ ÎN CURBĂ

Hi there!

Un salut mai mult decât potrivit adresat tuturor fanilor lui Damblarin, care l-au jelit cu lacrimi de crocodil, crezându-l mort în cuget și simțiri. Realitatea este că Damblarin nu a fost mort, ci doar puțin pierdut în tranziția către o lume mai bună.

Rea, da bună rău. Și în continuă mișcare. Ca o prestatoare din parcarea unei curbe integrate terestru în spațiul Schengen.

Adevărul este că, printre alte tulburări intestinale ce m-au determinat să revin la scrisul pe blog, m-a atins la corason și petiția unui fan din cei ce nu-și pot reveni din jelanie după ce Damblarin s-a sucombat pe el la Ultima Paradă.

Zicea fanul în doru lui că având în vedere că acum senatoarea Șoșoacă a fost promovată în calitate de scroafa parlamentului de către mai nou beatificatul papal, Simi gură de AUR, perspectivele electorale ale anului 2024 ce stă pe vine sunt atât de murate încât o parte a românilor ar râgâi a varză de Bruxel mai degrabă decât a sarmale de post cu orez din plastic.

Iar dacă eu nu mă apuc din nou de scris (zicea el), ca să mușc din părțile moi ale anormalităților românești perene, atunci cine ?!

Că dacă nu le ofer celor pe care îi mănâncă gingiile ceva de ros pe blogul meu, ca să stea cuminți acasă, se vor urni în bejanie, într-o integrare în Schengen cum n-a văzut Parisul. Chiar dacă România va fi reținută la graniță pentru încă ceva vreme pe motiv de plăcuțe de înmatriculare bulgărești.

Că, vorba aceea tovarăși: „Lumea e curvă și încă se mai face”, acum la curba dintre ani…

Așadar, revenire spectaculoasă și neașteptată, cu călcâiul, a lui Damblarin!

La Mulți Ani și mult Venin !