Când clovnul protestează

oOo

De printre zidurile gri ale palatului de granit

Se mai aude acum doar ecoul lui în hohot,

Căci după ce astăzi chiar clovnul a pierit,

Curtenii din mulțime au dat și ei în clocot.

oOo

oOo

Fără versurile-i subtile și fără al lui umor,

Lumea rămăsese brusc ca un metronom,

Ce își decapitează ritmic visele la abator,

Cu un dans meschin, mecanic, monoton.

oOo

” – Refuz viața asta în lumea în care idioții, „

Sta scris pe un papirus cu literele de veci,

„Au interzis lumina, ca să bâjbâim cu toții !„

Înfipt adânc în pieptu-i, în vârful lamei reci.

oOo

oOo

A luat cu el hohotele de râs, sincerele ovații,

Dar spiritul lui hâtru încă mai protestează,

Căci în fața brutalității și a tiraniei mediocrității,

Curtenii au înțeles că un clovn nu cedează.

Damblarin

oOo