OUCH, MY LIFE !

Vă amintiți desigur de chiștocul acela care se văita pe la nunți și chefuri de interlopi, că îl durea viața. Da, Adrian Avortonul Minune, ăla e !
Și asta într-o perioadă în care România mai era cât de cât stabilă. Iar lui îi intrau în buzunar euroi fără număr, fără număr, de la comunitățile de daci cu ceafa lată, pe unde își perpetua el trilurile getice cristaline.

După șocul inițial produs de ‘El Niño-Călin Georgescu’, românii integrați în România secolului XXI au sperat că lunile care se vor scurge până la următorul vot pentru un prezidențiabil vor ajuta pe toată lumea să se dezmeticească după interferența rusească și asaltul suveranist. Să își vină în simțiri, conștientizând pericolul și să se poziționeze rațional și sănătos, de partea bună a istoriei.

Mai sunt aproximativ două luni și un pic ! Ați urmărit cu atenție evenimentele ? Mai ales (dis)cursul și direcția lor ?
Ați observat că timpul nu curge în favoarea celor sănătoși la cap și la zi cu istoria ci, invers ? Extremiștii devin tot mai vocali și agresivi în gargară și simțiri, iar timpul le învârtoșează rândurile pe zi ce trece.

De parcă asta ne mai lipsea, că în rest le aveam pe toate, acea parte a clasei politice de la care așteptam maturitate (cel puțin sub presiunea perioadei imediat următoare) este fragmentată de parcă ar fi sclipici în oja de pe unghii. Se mănâncă unii pe alții de zici că sunt sandviciuri cu unt de arahide, nu alta.

Nu reușesc să-și depășească individualismul sub presiunea unei forțe mai mari, cea a unei perspective reale, de progres și prosperitate a României de mâine.
Și asta se întâmplă la ‘case mari’, la partid cu pretenție de aglomerație de intelectuali per centimetru pătrat. Dar cu șefă care nu a fost și șefă de promoție. Și se vede. Din ce în ce mai clar. V-ați prins. Partidul se cheamă: Uniunea Sabotați România ! Doar că, nu ar fi singurii cu șosetele înnodate între ele, la vârfuri, când pro-europenii ar trebui să fie un singur bloc și să se coalizeze în jurul unui candidat, maxim doi.

Mai sunt aproximativ două luni. Și un pic. Dacă se păstrează tendințele interne actuale, ‘Ouch, my life !’ (Au, viața mea !) va fi noul imn al României de după Restaurație !

PS. Asta fără ca să mai aducem în discuție criza ouălor americane…