Sus pă deal șede o casă,
Da nu-s multe cum îi ea.
Îi din paie, călduroasă,
Ba că și răcoroasă așa.
oOo
Mândra ei este frumoasă,
Ce n-aș da s-o pot ave !
Mi-aș face-o diasporeasă,
Ș-aș muta și casa cu ie.
oOo
Numa dragostea să țâie,
Când ea de lume o da,
Să n-apuce pă cumetrie,
Cum îs cam tăț pă ici șa.
oOo
Că atuncea, nici cu paiele
De pă coperiș n-aș sta;
Aș trimite-o iar cu uăile,
Da șî cu casa după ea !
Descoperă mai multe la DAMBLARIN: Pamflet, Caricatură, Miere și Venin
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.