Fatalitate

Căzut-am dintre stele cu geamăt, în hăul absolut,

Încovoiați sub taina nemiloasă a moștenirii grele;

Târâtu-ne-am destinul pe brațe reci de lut,

Și-n suflet, ascuns-am speranța cu patimile sale.

oOo

Prea tineri și vremelnici, captivi în univers,

Am cutezat a ne trudi și-a le îndura pe toate;

Voința de a ne ridica din nou încă nu ni s-a șters,

Iar palma tremurândă nu o vom ține la spate.

oOo

Supuși singurătății noastre în umbră de argint,

Visăm un țărm cu soare pe o insulă serenă ;

Rătăcitori prin canioanele vieții, pierduți în labirint,

Căderea ne e lentă, tristețea e perenă.

oOo

Copii ai dunelor cu valuri seci și iluzorii,

Ne-am uitat teama atârnată printre astre;

Am primit moartea ca pe o monedă cu fețe tranzitorii,

Iar viața efemeră, ca pe o egretă, cu penele măiastre.

oOo

Aphelion ne așteaptă la capăt de genune,

Ca să ne curme calea sub stratul gros de gheață;

Să ne dispară neamul, să pierim fără nume,

Pe o planetă albastră, lipsită de viață.

oOo

Privim cu înfrigurare la truda frunzelor ce mor,

Pășim pasul șoptit, ce foșnește stingher;

De atâtea lacrimi ce plouă, amintirile ne dor,

Și ne pitim într-un colț de suflet tăcut și efemer.

oOo

Din sulurile sacre săpate-n stâncă de granit,

Aflăm că nu contează timpul, contează doar viața;

Și că nu suntem singuri prin spațiul infinit,

Ci doar în rătăcirea ce ne-a adus-o ceața.

oOo

Am vrea să reclădim Edenul din propria cenușă,

O lume a armoniei și-a Paradisului pierdut;

Să îngropam războiul ce ne pândea la ușă,

Să nimicim durerea ce-n lume a-ncăput.

oOo

Ca o inimă tânără ce pulsează printre nori ,

Mai cutezăm se pare, să urlăm la lună;

Ca un pui de lup ce-i tolănit în flori,

Visăm la eternitate precum la vremea bună.

oOo

Captivi în trei dimensiuni la poarta dintre lumi,

Mai punem încă o dată întrebări  făr’ de răspuns;

Se aude doar ecoul prin găuri de pe culmi,

Și prin rece vânt stelar, cu praf de nepătruns.

oOo

Dar din negura vremilor apuse, un blestemat Oracol

Prezice că sfârșitul s-a născut  ‘nainte de a ne naște;

Că neputința noastră oarbă de a crede în Miracol,

Ne va fi și leagăn și mormântul, de dincolo de moaște.

oOo

Deci,  pământean trufaș, gol și pribeag ,

Întâmpină-ți declinul cu brațele deschise;

Privește lung în urmă, la tot ce a prins cheag,

Dar ucide întâi speranța, ce șade-n vorbele nescrise.

Black Label Society In this river Lyrics Video

Black Label Society – Angel Of Mercy Lyric Video

04 Lost Prayer – Zakk Wylde (Book of Shadows II – 2016)