Era din familie roială. Căci ai ei roiseră când ea era încă mică, plecând din benzinărie fără ea.
A crescut-o statul cu E-uri de orfelinat până la majorat. Apoi au eliberat-o din spațiul amenajat ca să nu se micșoreze la loc.
Era frumoasă ca o faraoancă bronzată în deșert și îți intra sub piele ca Virusul Nilului de Vest.
S-a dus la Jocurile Olimpice de la Paris nu pentru că îi plăcea sportul, ci pentru că era atrasă de mulțime.
Își dorea să impresioneze vreun impresar, cu dansul ei din buric pe stomacul gol, pe ritmuri sinuoase de manea de caravană și șatră cu cămile la foc romantic de coceni, pe un fundal cu apus de soare printre curmali, sau dune de nisip, sau vreo oază tuaregă, pe fototapet. Ce o fi…
Soarta i-a zâmbit printre piramide. Printre piramidele de sticlă de la Muzeul Luvru (că Turnul Eiffel era păzit).
A sesizat-o un parizian cu vestă galbenă cum mima pe dezorientata și i-a luat actele la control.
Era a patra rătăcită pe ziua respectivă. Respectiv, ziua de deschidere a Jocurilor Olimpice 2024, de la Paris, cu fanfara suflând bulbuci de la ploaia torențială.
A predat-o unui comisar, deși ea a spus că voia un impresar.
L-a convins pe comisar că deși nu are talent are în schimb potențial.
Ăsta i-a spus că nu o poate recomanda în industria franțuzească de filme pentru adulți, dar o poate recomanda organizatorilor Jocurilor Olimpice pentru festivitățile de deschidere.
Fiindcă și așa au cules ăia pe toți handicapații de pe străzile Parisului și pe toți hoții de buzunare din metroul parizian, pentru parada de debut. Erau mai ieftini și veneau cu o garderobă franjuri și multicoloră, proprie. Proprie gustului exclusivist al marilor spitale de nebuni și a caselor de modă pariziene.
S-a băgat în față franjurată tematic ca și ‘Cleopatra și cu pruncu’, în ținuta de alăptare.
A impresionat publicul și televiziunile. Că pruncu fusese mai mare decât ea, avea mustață și îi ieșea tufișul de pe piept printre bretele.
Într-un final a prins un contract de stewardesă la Qatar Airlines, unde zâmbește tâmp la pasageri și bea de stinge din ceea ce rămâne de la clienți.
Zice că nu îi e dor de România, o țară radicalizată, cimitirul tinereții ei.
Dar va fi curioasă pe cine vor alege românii președinte. Pe Iulius zis Cezar ? Pe Marc al lui Antoniu ? Sau pe Ovidiu zis Augustus ?
– Oricare ar fi (zice Cleo) tot ca un latino o să joace țara la amanet !
Descoperă mai multe la DAMBLARIN: Pamflet, Caricatură, Miere și Venin
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
DAMBLARIN: Pamflet, Caricatură, Miere și Venin 