TURNA INFERNAL

Turna infernal și stropea,

Iar apa în șuvoaie valsând,

Parcă și Bacovia zâmbea,

Auzind materia plângând.

oOo

Norii stăteau să se rupă,

Matca de prea plină și ea,

Potopul sosise chiar după,

Ce Madam Natura gemea.

oOo

Apa creștea pe ulicioară,

Torente înspumate urlau,

Planeta dăduse-n gargară,

Casele jucăușe pluteau.

oOo

Cu atâta apă pe ogoare,

Seceta, e clar că abdica,

Că intrase roua-n covoare

De un an nu se mai usca.

oOo

Țăranii așteptau militarul,

Să vină și în brațe să-i ia,

Să nu scape pe jos paharul,

În apa ce-n buric le intra.

oOo

Că la birt, o știe tot omul,

Necazurile e ca și uitate !

Că vinul, berea, sau romul,

Șterg mulțimea de păcate.

oOo

Orice patriot recunoaște :

‘Apa trece, valorile rămân!’

Oricâte potoape ne-ar paște,

Românul aicea-i  stăpân !

oOo

C-așa-i românul, cu greață,

Când se cam înveselește,

Că ce nu o să dea la rață,

O să se dea apoi la pește.

oOo

Păi, vorba aceea, tovarăși,

‘Crizele aduce progresu !’

Chiar dacă birtul e, iarăși,

Mai inundabil ca șesu.

oOo

‘Veșnicia s-a născut la sat‘,

La o masă de birt infernal,

Unde toarnă vinu-i vărsat,

Primarul cu un postliceal.