BLONDINA

Zice mami că-s blondină,
Da eu nici nu știu ce-i aia,
Că am mersul de felină,
Nu în cârje, ca mamaia.

Iar doamna educatoare
M-a întrebat fără pricină:
Ce vei fii când vei fi mare?
Vreau să fiu o gospodină.

Dar lui tata i se năzare,
Fără ca să fiu de vină,
Să mă facă dansatoare,
Să mă strige ‘balerină’.

La bunica-i place tare
Că fac noaptea la oliță,
Că îi seamăn la picioare
Și pap gris din linguriță.

Mai este și unchiu Nelu,
Care zice că îs artistă,
Da eu nu îl cred pe chelu,
Care se râde în batistă.

Iar tușa Jenica care zice că:
‘ – Tu, ești toată mă-ta ! ‘
A-nceput să nu mă placă,
Că o prea gâdilă peruca .

Păi bunicul, bată-l vina,
Se holbează cu binoclu,
Ca să o vadă pe vecina,
Și nu vrea să-i iau eu locu.

Și frățiorului meu Dendy
Îi tot plac fetele roșcate,
Nu zic eu că îs mai trendy,
Da am bucle cârlionțate.

Acu ziceți voi ce credeți ?
Chiar am aere de vedetă,
Cu figuri de oameni beți ?
Ori sunt dulce și cochetă ?


Descoperă mai multe la DAMBLARIN: Pamflet, Caricatură, Miere și Venin

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Un gând despre „BLONDINA

Lasă un comentariu