Am fost visătorul ce și-a irosit visul,
Azi, îmbrăcat în strai de sărbătoare,
Iacătă-mă ajuns cumva în paradisul
Ultimei parade, cea plină de sudoare.
oOo
Am vrut sa fac și iadul să zâmbească,
Mușcând cu sârg din tot ce e grotesc,
Să fac mulțimea să se răzgândească,
Să dau prilej de cuget la ce e nefiresc.
oOo
Dar societatea fiind tot mai bolnavă
În suflet, a scrie și a citi s-a dezvățat,
Nu are umor, mai are doar gâlceavă,
Și de spiritul critic s-a cam distanțat.
oOo
La ce bun trubadurul cu versul înaripat,
Dacă-n stradă doar surzii mai cerșesc?
Ce folos de penița cuvântului inspirat,
Când doar analfabeți în piață se găsesc?
oOo
Așadar stimați prieteni și nobili curtezani,
La ultima paradă eu vă voi invita acum,
V-am fost mereu alături atâția amar de ani,
Veți fi și voi acolo, la capătul de drum ?
Damblarin
Descoperă mai multe la DAMBLARIN: Pamflet, Caricatură, Miere și Venin
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.