Am exagerat

Ca să poți înțelege chiar și tu:

Atât timp cât prăpastia e în noi,

Întunericul e stăpân peste adânc;

Securea va tăia codrii cu totu,

Stihiile se vor revărsa șuvoi,

Alunecările vor trece de oblânc.

Și ceea ce cred eu că e mai trist,

E că în caruselul ruginit, fără vise,

Zac copiii fără un  viitor asigurat;

Deși morții strigă: ’Sunt optimist!’

Moștenind astfel de false premise

Aș vrea să întreb: am exagerat ?

Damblarin