Prince of Transylvania

Chiar de dincolo de buza ciobita-n timp, rece si grea, a criptei voievodale,
Ce zace adanc ingropata de blestem si uitata sub bantuitele ruini medievale,
Trimit un gand de vita nobila, dulceago – dureros, ca o muscatura de vampir ,
Pentru prietenii mei absenti, strigoii cu inimi strapunse si in cautare de delir.
 
 
Acum ca Regele nu mai e, am ramas singurul si unicul Print al Transilvaniei,
Si desi eu am murit mai demult, va mai pot inca bantui de pe calea bejeniei;
Anul acesta cand veti auzi sus pe Dealul Negru, in ajun, clopotele de Craciun,
Sa stiti ca voi fi eu, un inger deghizat in vampir, damnat etern sa fiu nebun…

Damblarin
 
 

Descoperă mai multe la DAMBLARIN: Pamflet, Caricatură, Miere și Venin

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Avatarul lui Necunoscut

Publicat de Damblarin

Se zice că aș fi un fenomen încă neelucidat, dar în mod clar anticomunist. Cei care mă cunosc zâmbesc involuntar când mă întâlnesc, iar savanții mă studiază...

Lasă un comentariu