BACALAUREAT 2013

Ministerul Elucubrației Naționale
Centrul Național de Evaluare și Examinare a Plicurilor
______________________________________________________________
Examenul de bacalaureat național 2013
Proba E. a)
Limba și literatura româno-istorică
Filiera teor și etică – Profilul ireal; Filiera tehno, house, hip-hop și ilogică;
Filiera avocațională  – Toate profilurili (cu excepția profilului demagogic)
Varianta zero zero 7

· Toate subiectele sunt obligaleatorii. Se acordă 10 puncte din orificiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 hore (plus pauzele de o țigară).

_______________________________________________________________________________________________

SUBIECTUL al III-lea (300 de euro)

Redactează un deșeu de 600 – 900 de cuvinte (două – trei pagini /sau două – trei bacnote de circulație europeană, la alegere), în care să prezinți viziunea despre lume a poporului român unitar în perioada interbelită  modernă de la începuturile involuției sale, dintr-un text poetic audiat, aparținând lui Damblarin.
În elaborarea deșeului, vei avea în vedere următoarele repere:
− în primul rând nu uita de plic!
− evidențierea a două trăsături (sau împingeri discrete), care fac posibilă încadrarea textului tău hieroglific într-o oarecare orientare literară, într-o perioadă relativ scurtă, într-un curent alternativ/literar cultural sau cel puțin într-o orientare tematică (te-ai prins mătălică!);
− prezentarea a două imagini sexi ca idei poetice, relevante pentru tema și viziunea despre lume din textul poetic nestudiat;
− ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic copiat, nesemnificative pentru încastrarea temei și a viziunii despre lume (de exemplu: plagiatar poetic, titlu multiplu, relații de opoziție prin contre și de simetrie prin oglindire, motiv de macrameu poetic, laitmotiv degresat , figuri, mutre și mofturi semantice/tropi, elemente de prozodie și horoscop etc.);
− susținerea unei opinii despre modul în care teama și viziunea despre lume se reflecxă! în textul patetic isterizat și în privirea pierdută a tinerei generații.

Notă!

Ordinea interpretării reperelor în cuprinsul deșeului este la alegere.
Pentru conținutul deșeului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare carență/reper).
Pentru retardarea deșeului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – acolo unde este posibil)– 3 puncte; abilități de analiză la policlinicile cu plată și de argumentare/moale– 3 puncte; utilizarea limbii– 2 puncte; portografia – 2 puncte; punctuația pe i – 2 puncte; așezarea fițuicii în pagină, lizibilitatea numelui– 1 punct; încadrarea în limitele de spatiu indicate – în sutien, sub fustă etc– 1 punct).
Se punctează și utilizarea limbajului istoric colocvial adecvat (de tipul Vanghelie),structurarea prezentării (cât îi revine președintelui comisiei de examen și cât la restul), evidențierea relației cauză-efect (dai-ai…bacu, ba fără…),susținerea unui punct de vedere cu argumente istorice – cum ar fi mita, (pertinența argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, cantitativ, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia: « fără mită înveți degeaba »), respectarea suspiciunii cronologice/logice a faptelor istorice și încarcerarea deșeului în limita spațiului amenajat pe pagina precizată.

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte, dacă se poate cât mai românești (două pagini), și să dezvolte subiectul propus.
_________________________________________________________________________________

Poporul român ca viziune despre lume este un popor mitologic. Pentru că a introdus mita în folclor încă de pe vremea când nu se inventaseră banii. Este singurul popor născut din doi tătici: Decebal cel Mare și Traian Italianu. Mama lui nu se cunoaște. De aici și expresia românească cu o mare aplicabilitate ‘-Mama lui !’. Pentru că ‘mama lui’ poate fi oricine necunoscut despre care nu se știe nimic.
Poporul român a dus-o dintotdeauna greu. Pentru că a avut-o mare și strâmbă și i-o zgârâiau ițarii. În perioada evului mediu țăranii nu prea îndrăzneau să deschidă gura în fața boierilor. Pentru că boierii îi dădeau în gât pe țărani. Cu albastru de metil. De aici boierimea a ajuns să trăiască pe spinarea țăranilor după un set de idei fixe și un crez așijderea : ‘Dacă deschide gura, i-o bagi !’
Iobagii au ajuns mai târziu legați de glie. Făceau naveta între loturile de pe moșii plimbând lanțul pe sârma cu care erau împrejmuite.
Așa că poporul român a fost forțat de împrejurimi să-și bea algele de calmare din fiola de algocalmin cu biberonul, de timpuriu.
Femeile poporului român aveau obiceiul să se coafeze de păcate la preot. Duminica, la clubul bisericii. Preotul le sonda-n adâncime, sfredelindu-le cu privirea până dădeau tot din casă. Se zice că preoții de atunci umblau cu fitile ca și preoții de astăzi. Că nu aveau cordoane la mantalele de ploaie preoțești. Și pentru că marile familii fanariote au transhumat din clasa clericala ortodoxă grecească și în cea  românească, denumirea de Mit ro polie preavine de la Mita data în RO, pentru asigurarea binecuvântărilor în politică.
Mai târziu, datorită acestor condiții istoriografice prelungite și din cauză de prea multe sărbători religioase cu caracter definitoriu pentru incultura lui în devenire, poporul român s-a îmbolnăvit de cotită. Se obișnuise cu foamea în așa măsură încât a creat proverbul ‘codru-i frate cu romanu’. Pentru că era mai simplu să mănânce scoarța de pe codru decât să facă insolație în câmp. De fapt, strămoșii noștri, ca să-și asigure aportul de Vitamina De, făceau plajă la lună (ca să evite canicula). Așadar, atunci când era chemat la muncă, poporul ajunsese de o dădea cotită și apoi îl durea-n cot.

În cea mai mare parte a vizuinii istoriei sale elementele străine împrumutate de poporul român de la alții au fost prelucrate după ureche. De aici otita netratată de veacuri și o slabă ureche muzicală. Se știe că românul nu se nevoiește să se adapteze la legi ci nevoiește legile la adaptările lui. Deci decât legile nescrise la români s-au transmis pe cale bucală. Adică, dacă unu nu respecta legea nescrisă, îi arătai cum bați cu degetu-ți pe buca obrazului, în semn de nesimțire tradițională crasă.
‘Legea lui Murphy’ în varianta românească este : ‘Nevoia la prieten se cunoaște’.

În perioada de aur a epocii comuniste, poporul a ajuns întreprinzător. Fiindcă se făcea că lucrează în întreprinderile de stat.
Când regimul comunist nu putea să dea amenzi, dădea cu pumnu. De aceea Marin Sorescu a scris romanul ‘Trei dinți din fața’. Fără ei. Fiindcă a avut tupeul să zugrăvească societatea comunistă din Bucureștiul anilor ’60-’70 în culori pământii.

Prin ’89 poporului îi ajunsese regimul comunist pe nerv. Așa că s-a dus la stomatolog și a omorât nervul. Acum regimul nu mai doare. Dar coace mocnit din interior. De aceea poți muri în somn fără a prinde chiar de veste, vorba poetului.

Acum în timpul bacalaureautului nostru din doomitreișpe trăiește generația mea. Generația care poate trăi o lună fără apă, dar moare după doar trei zile fără internet. Că nu are ce face…book.

Cât despre vizuinea poporului român, am avut odată un coleg, un Ametist de Ziua a Șaptea. A zis că a avut o viziune despre viitorul acestei țări în lume. Nu a mai apucat să îmi povestească că s-a înecat în Marea Neagră. Cu un os de pește. Voise să fugă înotând spre America, prin Bosfor-Dardanele cu ieșire prin Gibraltar. Nu știu ce a văzut în viziune de s-a speriat așa de tare. Da știu că a zis că nu mai voia România câte zile mai avea. Și a scăpat destul de rapid.

Dacă vreți să vă scriu și despre viziunea despre lume a poporului român, de când nu mai avem generația de aur în fotbal, e cam nașpa…Că de când a luat-o și Nadia pe margarină nu mai avem cu cine.

Eu sper că am surprins esența și o să mă treceți bacu. Că altfel o să trebuiască să-mi plătească Statul șomaj și nu are de unde. Nu mai bine îmi dați nota de trecere ca să pot să fac și eu o facultate și să ajung într-o bună zi o tânără speranță la frun birou de plagiatură, ca domnul Ponta ?