AYAHUASCA

Olandezul Van den Bere din Amsterdam, a muncit toată viața ca mașini-unelte. Sau ca un robot, dacă vreți. Mergea ca uns, deși scârțâia. A fost macaragiu în industria lalelelor. Trăgea cu macaraua de lalele, ca să crească.

Dar, la un moment dat a simțit în urină că aia nu e viață și că vrea mai mult de la ea. Așa că a început un lung pelerinaj pe ploaie, în căutarea spiritualității și a senxului vieții. Și a ce o mai găsi pe lângă el.

Van den Bere era un tip ciolănos, înalt și slăbănog, cu mâinile atât de lungi încât dacă le băga prin buzunarele sparte de la pantaloni se scărpina în talpă stând drepți. Fața lui era osoasă, cu pomeți proeminenți și cu trăsături ca scoase din flex. Avea zulufii grizonați și cârlionțați dar atât de rari încât ziceai că purta perucă de nichelină. Privirea, ei bine, în privire era încătușat tot farmecul. Avea privirea atotcuprinzătoare (focaliza două puncte diferite deodată), dar mai tulbure și mai zburlită decât freza. Dacă încercai să te uiți atent în ochii lui te cuprindea un sentiment de anxietate cronică amestecat cu derută cotidiană și haos vegetarian. Își trăgea tot timpul mucii pe nas, acuzând o alergie zburătoare neindentificată. Avea mișcări nesigure și stângace, iar cele două palme noduroase vibrau constant dar blând, precum un picamer înțepenit în beton.

Când făcusem cunoștință prima dată cu el, începuse să-mi bodogăne ceva despre UDV și Uterul Cosmic. Nu am reușit să pricep mare lucru (fiindcă ne grăbeam amândoi). Însă, trebuie să mărturisesc, mi-a plăcut ideea cu Uterul Cosmic.

Ne-am întâlnit din nou, întâmplător, prin Bruxelles și l-am invitat la o terasă:

Damblarin: – Van den Bere, dau o bere ! Data trecută, când ne-am cunoscut păreai mai abătut ca acum. Dar porniseși să-mi spui ceva legat de căutările tale existențiale care te-au făcut să descoperi…nu îmi mai amintesc ce, că ne grăbeam amândoi. Auzi Vanule, mai înainte de toate aș vrea să te întreb dacă tu mai crezi în Dumnezeu, măh ?

El nu s-a uitat la mine ci prin mine. L-am auzit cum mi-a răspuns de pe partea cealaltă, din spate:

Van den Bere: – Spre deosebire de tine, eu l-am văzut pe Dumnezeu. Și îl văd de două ori pe lună. Pentru că ajung pe tărâmul Lui în fiecare al doilea week-end și apoi mă întorc.

Când l-am auzit, mi-am scăpat lingurița în halba cu bere.

Damblarin: – Băh, tu vorbești serios ? Șiii… cum se numește mijlocul ăsta de transport la care ți-ai tras tu abonament bilunar de navetist ?

Van den Bere: – AYAHUASCA! ‘La Medicină’, ‘Vinul Sufletului’, ‘Lumina lui Dumnezeu’…

Damblarin: – Ayaaaiiiaaaiii…Poți fi mai clar ? Dezvoltă ! Apropo, ce e aia UDV ?

Van den Bere: – UDV este biserica la care am ajuns eu: ‘Uniao Do Vegetal’ în braziliană și ‘The Union Of The Plants’ în anglicană.

Damblarin: – Adică ‘Uniunea Plantelor’.

Van den Bere: – UDV este o nouă mișcare religioasă ajunsă în Occident prin anii ’90. O religie Creștină Spiritistă, ce provine din Brazilia. Aduce cu Santo Daime, dar diferă de ea. A pornit de la o mică biserică din Santa Fe, din statul american New Mexico, și se extinde în întreaga lume. Ne întâlnim de două ori pe lună în lăcașurile noastre de cult, pe care le numim temple. Cu această ocazie, în timpul ritualului ceremonial, bem ceaiul sacru Ayahuasca și…

Damblarin: – Vă așezați în poziție de ceapă și începeți să pufăiți din buric ca compresoru ?

Van den Bere: – Nu, ne așezăm în poziție de lotus și începem să ne controlăm respirația, cufundându-ne în meditație transcedentală. Dar înainte de asta bem ceaiul divin Ayahuasca. Da, e adevărat că Ayahuasca conține o mare cantitate de DMT, Dimetiltriptamina, denumirea științifică, dar nu este mai puțin adevărat că DMT mai este supranumită și ‘Molecula Spiritului’!

Damblarin: – Bănuiesc că ceaiul ăsta, ce are proprietăți pshihoactive, vă induce o stare de transă cu sforăituri obturate de polipi.

Van den Bere: – Ăsta este punctul de vedere al profanului neinițiat, care privește lucrurile din exterior. Ayahuasca este mai mult decât atât. Este o poartă de lansare către un Univers Paralel. Trambulină care te ajută să faci saltul în afara corpului. Ayahuasca este vehiculul care te poartă către Divin. După ce bea ceaiul, discipolul primește binecuvântarea unei lumini și forțe superioare, de la o Conștiința Superioară (gen Isus), iluminându-l pe căutător asupra adevăratei sale identități. Consumul ceaiului este oferit împreună cu învățăturile Maestrului Gabriel, fondatorul iluminat al cultului. Învățăturile sale de bază ne învață calea către Dumnezeu, calea Luminii, Păcii și Dragostei. Iar ceaiul Ayahuasca ne duce la destinație…

Damblarin: – Van den Bere, pune o frână la ceaiu ăla și mai bagă o bere. Că și asta te poartă într-o călătorie fantastică, de curățare a rinichilor și a buzunarelor. Da’ mă drogatule, din ce plante îi făcut cocteilul asta Molotov, la care voi îi ziceți ayahuasca ?

Van den Bere: – Din frunze de Chakruna și o plantă asemănătoare viței de vie, numită Caapi. Împreună, combinate, dau o băutură groasă, roșie-maronie, ‘Leacul Sacru’…Care te poartă în călătoria mistică. Scopul întrunirilor noastre este să primim iluminare și vindecare și învățăturile Maestrului Gabriel. Și să ne lăsăm purtați de către Ayahuasca în imediata apropiere a lui Dumnezeu…

Damblarin: –  Așa, și ? (întrebai eu cu o moacă de idiot, golind a treia halbă). Stai un pic, huasca asta, nu e cumva drogul ăla puternic halucinogen, considerat de către Departamentul Anti-Drog american drept ‘Drog de Liga Întâi’ și considerat ilegal atât în America cât și în mai toată Europa ? Parcă numai în Olanda e legală chestia asta, nu ?

Van den Bere: – Da, numai în Olanda. În Belgia nu e legalizată. Și în America a fost ilegală până în 2006, când UDV a câștigat la Curtea Supremă de Justiție dreptul de a bea ceaiul Ayahuasca, în cadrul ceremonialului religios.

Damblarin: –  Olandezule, descrie-mi ce naiba simți după ce-l bei, de ce minuni devine capabil organul tău cerebral ? Apropo de creier, tu știi că oamenii de știință zic că cel mai mare organ sexual este creierul ? De aici și vorba: ‘Cap să ai, că minte ce-ți mai trebuie ?’…

Van den Bere: – Ayahuasca nu se consumă în scop recreativ, ca marihuana. Am încercat și cu marihuana. Dar nu îmi place. Nu e genul de experiență bună pentru mine.

Damblarin: –  Hai lasă !?!? De ce măh ?

Van den Bere: – Marihuana nu este o poartă către cunoaștere. Ea îți creează doar o stare, ca și cum te-ai afla în Rai și zaci acolo. Iar mie nu îmi place în Rai!

Damblarin: –  M-ai spart la supapă !

Van den Bere: –  Mi-e frică de îngeri! Ca de clovni.

Damblarin: –  Nu, că ești de-a dreptu extraordinar de…foarte culmea…

 

– Domniță, mai aduceți șase halbe vă rog. Dank U wel ! (strigai eu la chelnerița aia flămăndoaică, ce-și fremăta bucile încoace și-n colo printre mesele de pe terasă). Van dene, scuipă tot măh, nu mă face să aștept atâta.

Van den Bere: – Mi-e frică de îngeri, că or să mă descopere rapid.

Damblarin: –  Că ce ?

Van den Bere: –  Că n-am ce caută în Rai…Și clovnii mă înspăimântă când vreau să adorm. Că nu au simțul umorului.

Damblarin: –  Ce naiba simți după ce-ți bei ceiucu ?

Van den Bere: –  Ceaiul Ayahuasca nu are un gust plăcut, chiar deloc. Are un gust amărui. Și după ce bei o porție, cam la o jumătate de oră, te cuprinde o caniculă mare mare și începi să vibrezi din tot corpul și să îți țiuie urechile cu amețeală până începi și vomiți negru. Grosul energiilor negative.

Damblarin: –  Ca câinele cărăbuși în luna mai.

Van den Bere: –  Probabil. Abia pe urmă începe Ayahuasca să lucreze cu adevărat în tine. Să te învețe. Să te vindece, de tot felul de afecțiuni fizice ca canceru, dependența de droguri sau de alcool. De afecțiuni psihice de tot felul și de…tot. Ducându-se acolo unde știe ea că ai nevoie de vindecare și descătușează cocoloașele de energie negativă și te ajută să depășești limita corpurilor astea, care ne țin captivi. Și îți deschide fereastra spre înălțimile adâncimilor cunoașterii și tainelor universului însuși. Simți cum ieși din corpul tău ca dintr-o închisoare și te poți deplasa prin univers ca un înger. Fără teamă, fără limite. Fără nimic. Întâlnindu-te pe ține însuți și pe rudele tale ce au murit de mult. Și cu tot felul de alte entități inteligente, care se bucură că pot intra în legătură cu tine. Cu peisaje supranaturale, cu creaturi fantastice. Ai niște stări de clarviziune și claraudiție care te acordează cu rezonanțele ancestrale și mistice ale Cosmosului. Vezi dansuri de lumini, culori și forme caleidoscopice care nu se pot descrie în litere. Trăiești senzații pe care numai în apropierea lui Dumnezeu le poți simți. Simți o căldură divină care te copleșește și te integrează în Marele Mister. Devi o parte a întregului, pierzându-ți însușirile individuale ale sufletului, deși rămâi conștient de sine…Nici nu știu cum să-ti mai descriu. Este o călătorie inițiatică ce nu poate fi experimentată decât personal. Pentru că e ceva profund interior, intim, o binecuvântare pe care o primim fiecare în parte de la Dumnezeu…Dacă îl căutăm și vrem cu adevărat să îl găsim. Ar trebui să încerci și tu. Îți pot face rost de o invitație. Altfel nu ești primit…

Damblarin: –  Hou hou hou…Vandene, țucu-ț ceaiu! Păi tu mă sperii de nu mai beau nici ceai de mentă. Că diferența dintre ‘de mentă’ și ‘dementă’ îi un spațiu atât de mititel. Păi tu vrei să zici că după ce bei licoarea aia halucinogenă, când începe mucul ăla să-ți  penetreze mațu și să te baloneze, încep și piticii pe creier să joace hora-n bătătură ? Păi cum poți tu demonstra că trenul fără naș care te duce în cer, nu se plimbă de fapt doar la tine pe creier, printre circumvoluțiuni?

Van den Bere: – Aici apare credința! Dacă nu te încredințezi întru totul Spiritului Ayahuasca, nu vei ajunge să te eliberezi niciodată din corpul ăsta, pentru a ajunge în Uterul Cosmic, unde te vei naște din nou. Pentru ca apoi să te reîntorci în corp complet schimbat. Spiritual. Sunt din ce în ce mai mulți oameni din lumea întreagă (care nu frecventează neapărat biserica UDV), dar care se duc la șamanii din jungla Amazonului pentru a bea Ayahuasca și a-și vindeca trupul și sufletul. Găsești și pe internet:

„Your vibrations will begin to harmonize with the flow of nature! Cick here for rates.”…

Damblarin: –  Vandene, plătiț-ai berea! Lasă-mă să recapitulez, să văd dacă am înțeles bine. Deci, din curentele religioase moderne create în jurul consumului de AYAHUASCA s-a conturat și ‘Uniao Do Vegetal’, ‘The Union Of The Plants’ sau ‘Uniunea Plantelor’, zis pe românește. ‘Creștinismul’ ăsta spiritist, este de fapt o religie animistă, spiritism tribal shamanic, astral, amestecat cu o imagistică a creștinătății. Când bulionul ăla amar și super halucinogen începe să provoace euforie intestinală și cufureală neuronală, individul o ia cu duhu pe ulei de junglă, trăind pe viu mental ‘experiențe extrasenzoriale’. Ca a celor care au fost în moarte clinică, și după ce au avut senzația că au ieșit din corp, au descris întâlniri cu extratereștri (ca de exemplu, soacra decedată)…Glanda pineală din centrul creierului este zăpăcită de excesul de Dimetriltriptamina, care te face să te simți șofer pe un buldozer ce duce îngerii la școală pe Calea Lactee…Senzațiile sunt atât de reale încât la coborâre îi obligi pe extratereștrii să plătească biletul, amenințându-i că în caz contrar, îi bagi în Uterul Cosmic. Să se mai nască odată. Cu cei 7 ani de acasă…Van den Bere, mă înnebunește curiozitatea unei singure întrebări: Cum arată Dumnezeu ? Că tu zici că intri la audiențe de două ori pe luna, când majoritatea oamenilor speră să nu fie nevoiți să-l aburească mai mult de o dată în viață. Aia de apoi.

Van den Bere: – Nu știu dacă o ființă lipsită de componentă spirituală, ca tine, ar fi capabilă să înțeleagă vreodată aceste realități spirituale adânci. Dar eu sunt un suflet purificat, un copil inocent, călătorit prin ani lumina și întors din lumină, mai bun și mai frumos…

Damblarin: –  Nu te amăgi singur. Sau n-ai oglindă ? Mie mi se pare că de câte ori te întorci, pierzi câte ceva la ‘reîncorporare’. Că pe zi ce trece arăți tot mai mult dus și tot mai puțin adus…Dar în fine, bagă-i!

Van den Bere: – Dumnezeu este un fractal ce se mișcă încontinuu de la microinfinit la macroinfinit, trecând printr-o infinitate de culori, forme și modele fractalice, dincolo de substanță, dar mereu plin de conținut și în continuu contact cu fiecare particulă. Pendulând între materie și antimaterie și menținând în coeziune universul infinit, vizibil sau invizibil, cu tot ceea ce este în el….

Damblarin: –  M-ai năucit Bere. Asta da minune ! Van den Bere, uite că îmi încalc promisiunea și te mai întreb una, două. Păi, ce ne facem cu separarea pe care Biblia o face între creștinism și ocultism ? Eu înțeleg că voi ați fost protestanți și asta v-a deschis ochii de timpuriu, ajutându-vă să progresati. Și până în ziua de azi ați rămas una dintre cele mai progresiste țări. Dar, parcă și progresismul ăsta al vostru, a ajuns atât de departe încât s-a încâlcit printre plante și s-a rătăcit printre planete…De ce crezi tu că o astfel de ‘eliberare’ este interzisă în majoritatea țărilor ?

Van den Bere: –  Biblia a fost manipulată de către capii religioși mâna în mâna cu cei politici, ca să corespundă dorinței lor de dominare și control. Aceste leacuri dumnezeiești lăsate pentru fericirea noastră și pentru ca să avem posibilitatea să îl regăsim și să ne unim cu El, sunt interzise, pentru că astfel ne pot ține sub control, captivi în corpurile noastre…

 

Mă uitam la el, așa lung și chiorâș (după vreo enșpe halbe de bere), gândindu-mă că dacă ar fi fost mai inteligent și-ar fi pierdut mult din farmec…

Damblarin: –  Băi Van den Bere, știi ce cred eu până la urmă ?  Că titulatura ‘Uniunea Plantelor’ se referă de fapt chiar la discipolii băutori de droguri halucinogene. Al căror creier se transformă pe zi ce trece dintr-un organ  plin cu materie cenușie, într-un borcan plin cu pastă vegetală căcănie. Ce se micșorează treptat, treptat, până mai rămâne spre final doar o minusculă… ‘Moleculă a Spiritului’…